Când obezitatea ar trebui să vă determine să consultați un endocrinolog?- Partea a II-a

Print pagePDF pageEmail page

Dincolo de problema estetică, țesutul adipos în exces poate semnala o problemă medicală serioasă. Primul gând care ne vine în minte în momentul în care vedem o persoană este o judecată directă a stilului de viață al persoanei respective, fără să ne gândim o secundă la suferința fizică (cauzată de multe patologii care determină obezitate) sau la cea psihică (mai ales în cazul tinerilor) care se ascund în spatele unui chip.

Cam așa am început prima parte a acestei serii de articole cu tema obezității. Dacă ați ajuns să citiți acest articol înseamnă că v-am atras atenția cu informațiile prezentate anterior. Sper să-l citiți și pe acesta cu drag și să vă fie de folos!

 

Sindromul de ovar polichistic

Sindromul de ovar polichistic (SOP) se definește prin prezența hiperandrogenismului (excesul de hormoni androgeni) clinic și biochimic, amenoree (lipsa menstruației) sau oligomenoree (creșterea intervalului dintre 2 cicluri menstruale) și aspect ecografic de ovar polichistic. Acest sindrom asociază frecvent obezitatea (în aproximativ 50% din cazuri).  Dispunerea țesutului adipos este de obicei la nivelul trunchiului. În cadrul SOP apare hiperinsulinism și insulinorezistență care favorizează obezitatea și stimulează sinteza de androgeni, iar hiperandrogenismul și obezitatea cresc rezistența la insulină, închizându-se astfel un cerc vicios. În plus rezistența la insulină promovează eliberarea de acizi grași neesterificați din ficat și din țesutul adipos ceea ce contribuie la dislipidemia asociată sindromului.

Diagnosticul se stabilește dacă sunt îndeplinite 2 din 3 criterii: hiperandrogenism clinic și biochimic, anovulație/oligoovulație cronică, morfologia micropolichistică a ovarelor. Paraclinic, se dozează:

(a) pentru investigarea tulburărilor de ciclu menstrual: estradiolul, FSH, LH şi progesteronul în zilele 2-5 ale ciclului menstrual;

(b) pentru evaluarea excesului androgenic: DHEA-S, testosteron, SHBG;

(c) pentru excluderea altor cauze de hiperandrogenism:  PRL, 17-OH Progesteron, TSH, FT4; (d)  pentru documentarea insulinorezistenţei: HOMA-IR, testul de tolerantaţă la glucoză orală, profilul lipidic

(e) ecografie ovariană pentru evidenţierea ovarelor polichistice.

Tratamentul vizează tratarea infertilităţii, a hirsutismului şi diminuarea riscurilor pe termen lung asociate sindromului metabolic (obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemie).

Studii recente demonstrează faptul că suplimentarea cu Omega 3 și vitamina E aduce beneficii în ceea ce privește insulinorezistența, testosteronul total și testosteronul liber, dar nu se observă beneficii asupra glucozei plasmatice și a celorlalte dozări hormonale.

 

Sindromul Cushing

Majoritatea pacienților cu această patologie prezintă o creștere în greutate de 2-15 kg datorată efectului orexigen al cortizolului, retenției hidro-saline şi a efectului anabolizant al excesului androgenic. Cortizolul în exces favorizează hipertrofia adipocitelor în regiunea facio-tronculară  și redistribuția adipoasă,  la care se adaugă masivă distrucție proteică care accentuează aspectul de obezitate.

Din punct de vedere clinic, această redistribuire a depozitelor adipoase realizează un aspect caricatural al pacientului de „ păianjen”. Fața este rotundă si pletorică, gâtul este aparent scurtat, datorită umplerii aparente a foselor supraclaviculare. În regiunea cervicală posterioară apare o depunere adipoasă numită „bosă cervicală”. Abdomenul este destins „ abdomen de batracian”, toate acestea contrastând cu membrele care se subțiază, prin scăderea depozitelor adipoase și atrofie musculară.

Diagnosticul sindromului Cushing se face pe baza tabloului clinic şi a explorărilor paraclinice care includ: evaluarea ciclului de cortizol (matinal şi vesperal), determinarea cortizolului liber urinar, testul Bricaire ( supresie cu 1 mg Dexametazona), evaluarea excesului mineralocorticoid (ionogramă serică), evaluarea excesului de androgeni (DHEA, Δ4-androstendion plasmatic), determinarea glicemiei, a profilului lipidic, a bilanţului fosfo-calcic, EKG, evaluarea densităţii minerale osoase şi dozări pentru stabilirea formei etio-patogenetice.

Tratamentul in cadrul acestui sindrom depinde de forma etio-patogenetică.

 

În ultima parte a acestei serii de articole voi scrie câteva informații despre sindromul adipozo-genital, hiperinsulinism și hipogonadism. Vă aștept cu drag pe blog!

 

Surse :
  • Ilie I., et al. Sindromul ovarelor polichistice, In: Duncea I., Ghervan C., Georgescu C., et al., Endocrinologie, Cluj-Napoca, Editura medicală universitară „ Iuliu Hatieganu”, 2011,pag. 304-309
  • Caîrstea A,  Popovici L, Cirstoiu M, Diagnosticul sindromului de ovare polichistice la adolescente, Revista Ginecologia,2014 Apr, 6, accesată la adresa: http://www.revistaginecologia.ro/system/revista/6/22-25.pdf;
  • Ebrahimi FA, Samimi M, Foroozanfard F, Jamilian M, Akbari H, Rahmani E et al, The effects og Omega-3 Fatty Acids and Vitamin E Co-Supplementation on Indices of Insulin Resistance and Hormonal Parameters in Patients with Polycystic Ovary Syndrome: A Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled Trial, Exp Clin Endocrinol Diabetes, 2017 Apr 13, accesata la adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27055970
  • DocSlide,  aug. 2015, Burnea Marinela, Obezitatea de cauză endocrina, accesat la adresa:  http://documents.tips/documents/obezitatea-de-cauza-endocrina.html;
  • Ghervan C. ,et al. Glandele suprarenale,  In: Duncea I., Ghervan C., Georgescu C., et al., Endocrinologie, Cluj-Napoca, Editura medicală universitară „ Iuliu Hatieganu”, 2011, pag. 182-198;

One Comment

  1. Pingback: Suplimentarea cu Vitamină D, Calciu, Magneziu și Zinc la pacientele cu Sindrom de ovar polichistic – Resurse pentru Sănătate

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.